Made
Editoriale MADE | Odata mi-am bagat pumnul in gura singur si nu mi l-am mai putut scoate
Editoriale
Romania egal produs. Apoi brand.
de Bogdan Branzas
Clientii, petrolul si Creatia Publicitara
de Dragos Alexa
Vin studentii
de Calin Crainic
Business networking o solutie inteligenta pentru cresterea vanzarilor
de Calin Biris
Cunoasteti expresia “a sta de sase”
de Calin Crainic
Frunza si vorba dulce romaneasca
de Renate Roca-Rozenberg
Educatia vizuala se face mergand pe strada
de Vlad Sulea
Mi-aduc aminte cum tototot ma scuipam
de Calin Crainic
Unde se duc ziaristii cand se duc
de Renate Roca-Rozenberg
Creativitate prin actorie
de Diana Bota
Odata mi-am bagat pumnul in gura singur si nu mi l-am mai putut scoate
de Calin Crainic
De la Branding de Cluj la Bhangra Party
de Diana Bota
Despre pasiune si marketing
de Diana Bota
Despre cum si de ce este MADE
de Vlad Sulea
Odata mi-am bagat pumnul in gura singur si nu mi l-am mai putut scoate
05.07.2010
Calin Crainic
creative director Vitrina Advertising
Alte articole de Calin Crainic
In fapt, de iesit a iesit da' era cacum ar fi ramas acolo: gura nu mi se mai inchidea. Mi se blocase nu stiu ce musculatura, ma durea, am avut un profund sentiment de inutilitate a lumii, mi-a trecut prin fata filmul vietii, am revazut momente din copilarie, ma simteam singur si imi venea sa plang. Imbecila senzatie ca nu poti inchide gura da' nu poti nici vorbi ma luase pentru cateva clipe in primire. Ah, pumnul. Mi l-am bagat de prost, stiu. E un tic. De cate ori ma enerveaza ceva, imi vine sa-mi bag pumnul in gura singur. Nu e nimic de explicat. Asa ma pedepsesc eu pentru lasitatea de care dau dovada ori de cate ori vad anumite cuvinte scrise sau rostite si nu am nici o reactie vizibila (aia de voma nu mi-o pot manifesta public, deh "buna crestere"). De cuvinte vorbesc. Ma irita doar cuvintele in sine, sa fie clar, jur, nu am nimic cu gura care le uda.

Despre cuvinte, despre expresii asadar. Uite, nu o pot indura pe asta (expresia zic) cu "marcom-ul local", "industria locala de marcomm", "oamenii din marcomm-ul clujean". Nu e hilar? Nu va apuca nici o senzatie? Repet: "marcomm clujean". Nici acum?

Oameni buni, hai sa nu ne mai rupem in figuri, putem oare? Macar noi, astia care nu am mancat peste din Dambovita facut la gratarel, hai sa ne tragem doua dupa ceafa, poate ne coboara la loc ochii dati peste cap. Avem o mare sansa: sa nu purtam conversi, sa nu vorbim romgleza, sa stam si in alte carciumi decat in alea "de publicitari", sa fim cum simtim noi, sa zambim cu zambetul nostru, sa castigam doar banii pe care ii meritam, avem sansa asta. Nu e incredibil? Fireste, le avem oricum pe ale noastre: un oras care se tot branduieste pana nu mai intelege nimeni unde traieste, (orasul cu Tiff-ul? Cu CFR-ul? Cu Fuego? Taci tu proasta ca ala e Turda), vreo 500 de agentii de publicitate in Cluj intre care le poti numara pe degetele de la o mana pe cele care isi respecta cu adevarat profilul, branduri clujene tinute de companii locate in Bucuresti (Ursus, Terapia, etc), avem toate anomaliile pamantului, dar astea sunt toate rezultate de conjunctura. Asa cred.

In mod fundamental insa, avem altceva: sa-i spunem poate "bun simt" si sa nu zambim nici ironic nici cu amar. Nu sunt de pe alta planeta, nu as indrazni sa propun pozitionarea asta pentru branding-ul de oras si nu sunt in nici un caz un romantic. Vreau sa va spun doar ca suntem la inceput. Desi Clujul a avut agentie de publicitate in acelasi an cu Bucurestiul (primele agentii de publicitate din Romania, Vitrina si Grafitti-ulterior Grafitti BBDO s-au nascut in acelasi an, 1992), suntem intr-un etern inceput. Ei bine, la inceput fiind, ne mai putem inca alege singuri orbita: haideti dom'le sa nu-i imitam. Sa nu vorbim ca ei, sa nu traim ca ei, sa nu le ravnim nici premiile, nici hainele si nici accentul. Sa le luam doar ceea ce oricum pare ca-i incomodeaza: clientii.

La treaba!